Scufita Rosie

Analiza si Critica

De ce Scufita Rosie?

Din start, ne dam seama ca este vorba despre o minora de care copiii, în rautatea lor, si-au batut joc cu aceasta porecla, probabil din cauza unei caciulite rosii crosetata de mamica ei, pe care fetita o poarta des din cauza unei sensibilitati fizice la frig în regiunea craniului.

Asadar avem de-a face cu o bolnava marginalizata si descurajata de societatea din jurul ei.

Scufita merge zi de zi cu cosuletul cu mâncare la bunicuta care locuieste în padure. Nicio bunica normala nu locuieste în padure. Singura explicatie este ca aceasta bunica a primit în urma retrocedarilor câteva hectare de teren împadurit. Este stiut ca taranii nu se gândesc mult pâna sa taie padurea, mai ales înainte de venirea iernii.

Asadar, aceasta bunica este o scorpie zgârcita care si-a facut casa în padure (oare nu tot din lemn taiat fara aprobare de la Ocolul Silvic?) si sta acolo ca sa-si pazeasca avutul.

Teoria ca este vorba de o baba ticaloasa se verifica prin faptul ca în loc sa plateasca un serviciu de livrare la domiciliu a hranei, a silit-o pe nepoata ei (o fiinta neajutorata si bolnava) sa faca zilnic naveta din oras în padure, fara sa-i pese de pericolele la care o expune pe biata fata.

Scufita Rosie se întâlneste cu lupul care o descoase în privinta drumului ei. Deja intram într-o zona a fanteziei bolnave. Unu la mâna ca în România lupi nu prea mai sunt, doi la mâna ca se feresc de om ca de dracu, iar trei la mâna, nu vorbesc si chiar de ar face-o, ar intreba de cel mai apropiat braconier sau unde e cea mai apropiata stâna.

Singura explicatie este ca Scufita Rosie s-a uitat atât de mult la Animal Planet încât cunoaste obiceiurile lupilor si le poate întelege scheunaturile.

Lupul o ia înaintea Scufitei, care se opreste la cules de flori, îsi preface vocea, intra la bunica si o înghite. Nu mai stam sa analizam faptul ca în padure nu prea sunt flori. Dar trebuie spus ca e daunator sa înveti copiii ca e corect ca atunci când ai o treaba de facut, sa te opresti la cules flori fara sa stii daca nu-s cumva specii protejate si în consecinta, pe cale de disparitie.

Lupul, în schimb, pare un personaj menit sa fie bataia de joc a creatorilor de basme. Lupul este un individ mânat de dorinta perpetua de a navali în casele oamenilor. Foloseste toate tertipurile: imita voci si daca nu-i iese, vadit frustrat, face casa praf.

Concluzie: Lupul este comis-voiajorul actual.

Bunica musca momeala si-i da drumul. Iata cum este prezentata imaginea unei persoane în vârsta: o senila care nu stie sa faca deosebirea între un urlet de lup si glasul propriei nepoate. Cu aceasta imagine vor ramâne copiii nostri.

Lupul se îmbraca cu hainele bunicii, se asaza în pat, unde îl gaseste Scufita Rosie. O ademeneste prin vorbe sirete sa se apropie si o înghite si pe ea. Lupul fiind îmbracat în hainele bunicii, induce în mintea copilului sensul notiunii de travestit, putându-i afecta grav viitoarea orientare sexuala.

Ce fel de minte bolnava poate spune la copii asa porcarii?

Iar dialogul, purtat cu Scufita, e plin de aluzii sexuale: toate la lup sunt mari, urechile, labele, dintii – si mai ce?!…
Iar el raspunde invariabil cu minciuni menite sa o aduca pe Scufita în pat lânga el. De aici deducem: corupere de minori si perversiuni sexuale!

Apare vânatorul care împusca lupul si le elibereaza pe Scufita Rosie si bunica. Ce cauta vânatorul în casa bunicii? Înseamna ca nu e prima data. Un vânator tânar si o femeie batrâna, singuri în mijlocul padurii. Si ne mai miram ca “Stirile de la ora 5″ abunda în relatari despre violuri savârsite asupra unor batrâne?

Dintr-un studiu publicat de Ministerul de Interne aflam ca toti acesti infractori au citit în copilarie Scufita Rosie si iata consecintele: ani grei de puscarie! Apoi ce cauta la vânatoare de lupi pe proprietate privata?

Din doua una: sau e un braconier nenorocit sau e un stab mare de la Bucuresti care plateste sume imense doar pentru satisfacerea nevoilor sale sadice. În oricare dintre variante, ar trebui sa fie înfierat de creatorul basmului si nicidecum glorificat pentru fapta sa.

Finalul povestii este sinistru: lupul zbatându-se în ghearele mortii “elibereaza” cele doua femei. Adica, avem oroarea sa asistam la aparitia a doua fapturi partial digerate care se pare ca nu au murit, ci cu nonsalanta îsi reiau firul vietii. Mai rau ca în filmele horror! Si ne mai întrebam de ce exista copii dereglati din toate punctele de vedere.

Asemenea închipuiri ale unei minti bolnave se “servesc” copiilor între 2 si 7 ani! Nici nu mai vorbesc despre marea oroare a literaturii mondiale: “Alba ca Zapada” – auzi alba, imaculata si ea traieste sub acelasi acoperis nu cu unul, ci cu 7 barbati!

Rusine! Rusine! Rusine!